... despre mecanismele de protecție și aparențele sociale într-o lume care cere funcționalitate. „Sunt bine” a devenit, în timp, o formulă universală, un fel de parolă socială care ne permite să trecem unii pe lângă alții fără să ne atingem cu adevărat. E un cod discret, aproape ceremonial, menit să închidă conversații înainte ca ele să devină incomode, să evite complicațiile care ar putea tulbura ritmul cotidian și să păstreze aparențele unei normalități funcționale. E răspunsul standard la întrebarea „Ce faci?”, chiar și atunci când, în interiorul meu, se desfășoară o furtună tăcută, dar persistentă. Nu e o minciună în sensul clasic al cuvântului, ci mai degrabă o mască de protecție, purtată nu din ipocrizie, ci dintr-o nevoie profundă de supraviețuire emoțională. Trăim într-o epocă în care funcționalitatea a devenit o virtute supremă. În 2025, lumea pare să ceară de la noi nu doar eficiență, ci și adaptabilitate constantă, capacitatea de a livra rezultate indiferent de context, de a...
Nu stiu de ce mi-e dor mai tare, de fapt de cine si in ce masura. Cert este ca uneori mi-e dor de tot ce-am trait si de tot prin ce-am trecut, bune si rele, singur sau cu ajutor. E greu cand respiri acelasi aer zi de zi si te trezesti mereu cu fata intr-un perete alb. De parca am fi intr-un vis si tu nu mai apari – niciodata – si e greu, foarte greu. Si mai apar si acele momente in care habar nu ai unde esti si ce vrei de fapt, insa mergi mai departe. Fara destinatie si fara prea multe vorbe la valiza. Doar mergi si atat. Sa simti dinamicul din jurul tau atat conteaza, sa nu te mai simti captiv.