Treceți la conținutul principal

Episodul 3: Nu spun că mă mint când zic „Sunt Bine”

... despre mecanismele de protecție și aparențele sociale într-o lume care cere funcționalitate. „Sunt bine” a devenit, în timp, o formulă universală, un fel de parolă socială care ne permite să trecem unii pe lângă alții fără să ne atingem cu adevărat. E un cod discret, aproape ceremonial, menit să închidă conversații înainte ca ele să devină incomode, să evite complicațiile care ar putea tulbura ritmul cotidian și să păstreze aparențele unei normalități funcționale. E răspunsul standard la întrebarea „Ce faci?”, chiar și atunci când, în interiorul meu, se desfășoară o furtună tăcută, dar persistentă. Nu e o minciună în sensul clasic al cuvântului, ci mai degrabă o mască de protecție, purtată nu din ipocrizie, ci dintr-o nevoie profundă de supraviețuire emoțională. Trăim într-o epocă în care funcționalitatea a devenit o virtute supremă. În 2025, lumea pare să ceară de la noi nu doar eficiență, ci și adaptabilitate constantă, capacitatea de a livra rezultate indiferent de context, de a...

Cele 10 experiențe de viață ale lui V.


1.          Tu esti centrul universului, ramai acolo.

Ca tanar stadent am invatat ca atunci cand te afli intr-un oras strain, trebuie sa iei coltul strazii cu atentie si sa iti tii mainile afara din buzunare. Cu alte cuvinte, este nevoie sa ramai echilibrat, vigilent si pregatit sa reactionezi la surprize.
Gandeste-te la aceasta, este o foarte buna regula pentru orice situatie necunoscuta. Pastreaza-ti echilibrul si ramai centrat.
Credintele omului despre realitate sunt fie arbitrare, fie accidentale. Alege sa fie arbitrare, atunci cand este posibil. Este intelept sa alegi credinte care iti intaresc sanatatea, sustin fericirea. Astfel, chiar daca lucrurile se intampla sau nu pentru un motiv anume, eu aleg sa cred ca da. Ma consoleaza si ma face sa fiu mai resemnat in a jongla cu suisurile si coborasurile inevitabile ale vietii.
Exista un motiv pentru care fiecare traditie spirituala, in istorie, necesita rugaciunea si meditatia- ele sunt un antidot fata de confuzie. Protejeaza-ti propriile limite si respecta-le pe ale celorlalti. Fii atent pana unde „esti” tu si de unde incep ceilalti. Ramai centrat.



2.          Experimentezi viata aproape la fel de mult ca oricine altcineva.

Cu totii ne confruntam cu rani si dureri, iubiri si temeri. Respiram acelasi aer, stationam in acelasi trafic, urmarim aceleasi programe la TV si pasim pe acelasi pamant. Cu toate acestea suntem alimentati in legatura cu diferentele dintre noi. Oamenii de pretitindeni au mult mai multe lucruri in comun, decat diferente. Daca te centrezi pe aspectele noastre comune, vei fi mult mai sociabil, mai comunicativ.



3.          Actiunile tale deservesc teama sau iubirea. Tu alegi!

Actiunile noastre sunt dirijate fie de teama, fie de iubire. Teama de consecinte reale sau imaginare este, intr-un fel, raspunzatoare pentru o mare parte din tragedia, tristetea umana. Pe de alta parte, iubirea este cea care ne conduce catre creatie, catre a creste si a darui. Gandeste-te care dintre acestea vrei sa-ti guverneze viata.

4.          Nimeni nu-si doreste sa fie personajul negativ al povestii.

Fiecare este pentru sine „personajul pozitiv”, fiecare este actorul propriului sau film si are motive pentru care face un anumit lucru chiar daca nu este in regula, sau daca nu functioneaza, sau daca este in totalitate rau. Asa ca, nu-ti irosi timpul plangandu-te despre ei - fa in asa fel incat sa gestionezi situatia, sa tolerezi sau sa-i eviti.

5.          „Nimeni nu face nimic"

Aceasta inseamna ca majoritatea oamenilor sunt atat de distrati si dezorganizati incat ei realizeaza doar lucrurile care sunt mai importante, critice sau familiare in vietile lor. Ei functioneaza pe „pilot automat”in majoritatea timpului. Tu esti atat de sigur ca nu este si cazul tau? Prioritatile tale nu sunt si ale lor, asa ca nu o lua personal atunci cand esti ignorat, nemultumit sau apelului tau nu i se raspunde. Fiecare isi asculta propria statie de radio interioara.( „Ce-mi iese mie din asta?...”). Propriul interes este natural si sanatos si poti sa te folosesti de aceasta pentru a intelege cum sa te orientezi catre sau in jurul dorintelor celorlalti. Egoismul, dus la extrem, este totusi un viciu cu un pret teribil.



6.          Multi oameni se ingrijoreaza ca sunt „deschisi” .

Esti constient de tine? Majoritatea oamenilor sunt ingrijorati cum ca cineva ar observa ca le lipseste un nasture, ca ar observa coafura nereusita sau contul mic din banca. Si vor aprecia persoana care le va spune, cu cuvinte sau prin fapte, ca ii accepta asa cum sunt. Nimeni nu e perfect. Cei mai siguri pretendenti sunt, de fapt, cei mai nesiguri in interior.

7.          Tu-ti creezi obisnuintele, apoi acestea te creeaza pe tine.

Cea mai mare si importanta influenta in viata ta o au micile actiuni zilnice- a salva, a face exercitii, a medita, a spune multumesc, a zambi. Sa faci lucrul potrivit, chiar daca e marunt, la momentul potrivit, inseamna mai mult decat gesturi mari facute prea tarziu. Cele mai importante calitati in viata sunt conduse de aceste mici actiuni zilnice, spirit, sanatate, bunastare, relatii si formarea propriului caracter. Toate sunt create de obisnuinte zilnice si nu de catre un gest dramatic singular.

8.          Exista un „iad” si incepe devreme ...

Oamenii isi „deseneaza” propriul „iad” cu scurtaturi morale, regrete despre oportunitati ratate, resentimente, vina. La acestea adauga gelozie si invidie, si asa patrund in suburbiile iadului si incep sa pierda toata bucuria vietii. Cei care evita sa faca orice ar presupune efort, exercitii fizice, sau sa ierte sau sa faca ceva pentru altcineva, devin tot mai posomorati si mai putin flexibili pe zi ce trece.
Cand ajung in centrul iadului, au o atitudine destul de proasta despre aproape orice, e ca si cum lumea nu-i iubeste. Si au dreptate....nu-i iubeste pentru ca este „toxic”sa-i ai in preajma. Destul de repede sistemul lor imunitar preia mesajul si incep sa aiba diferite afectiuni, relatiile lor sunt dezolante si devin nefericiti......Cand privesc inainte, viitorul lor se aseamana cu trecutul si tot asa mai departe.....Si acesta este „iadul”.



9.   Exista „rai” si iata cum sa ti-l creezi.

Atunci cand alegi aceasta abordare, viata ta se va transforma in paradis, putin cate putin. Nu-ti ia mult timp, doar ceva atentie zilnica. Investeste in amintri frumoase alegandu-ti comportamentele zilnice in asa fel incat sa te poti bucura privindu-ti viata retrospectiv. Iti creezi propriul paradis prin mici acte de generozitate fata de altii, facandu-i sa zambeasca si sa se simta mai bine. Il creezi prin mici acte de curaj- facand lucrul potrivit, si nimeni in afara de tine nu va sti vreodata ca ai facut-o. Aceasta iti aduce respect fata de propria persoana. Faci asta spunand adevarul chiar daca e deranjant si jenant. Aceasta aduce credibilitate si incredere. Si te face atent la ceea ce faci sau ceea intentionezi sa faci. Stii ca te apropii de paradis atunci cand observi numarul surprinzator de lucruri pentru care trebuie sa fii recunoscator in viata, chiar daca multumesti in tacere.
Construiesti raiul fortandu-ti limitele uneori, incercand ceva nou sau putin inspaimantator, invatand astfel ca esti mai flexibil decat ai fi crezut. Oamenii sunt cele mai flexibile fiinte de pe aceasta planeta si se simt bine atunci cand sunt egali cu ei insisi.
Pe masura ce imbatranesti, raiul va capata o influenta tot mai mare in viata ta si a celor din jurul tau. Razi mult, si savurezi mai multa satisfactie si liniste decat ai crezut vreodata ca fiind posibil.

10.        Niciodata nu este prea tarziu.Trebuie doar sa decizi!

Iti poti schimba viata intr-o clipa luand pur si simplu decizia de a o face mai buna. Poti oricand invata ceva care sa-ti schimbe viata, si poti incepe sa-ti schimbi viata imediat. Experienta vine in momente.....si momentele vor continua sa vina spre tine pana cand se vor opri. Cum vrei sa fie urmatoarele momente?
Fiecare moment este un dar, iar sansa sa faci o alta alegere vine spre tine in fiecare secunda. Asadar alege, si permite ca viata ta sa devina o sarbatoare!




Comentarii

Popular Posts

Episodul 1: Revenirea – Șase Ani de Tăcere

Tăcerea nu e întotdeauna absență. Uneori, e o formă de protecție. Alteori, o alegere. Iar în cele mai subtile cazuri, devine o stare de existență — un mod de a fi în lume fără a o deranja, fără a o întreba, fără a o provoca. Au trecut șase ani de când am scris ultima dată aici. Șase ani în care am trăit în afara acestui spațiu, dar nu neapărat în afara mea. Am fost prezent în lume, dar absent în mine. Am vorbit, dar nu am spus. Am funcționat, dar nu am simțit. Și poate că tocmai în această discrepanță se ascunde motivul pentru care revin acum. Blogul a rămas suspendat, ca o cameră în care am închis ușa fără să o încui. Nu l-am abandonat, ci l-am evitat. Nu pentru că nu mai aveam ce spune, ci pentru că nu mai știam cum. Cuvintele s-au transformat în gânduri neterminate, în fraze începute mental și lăsate să se stingă în tăcere. Scrisul, cândva o formă de ordine interioară, devenise o amintire incomodă — o oglindă pe care nu voiam să o privesc. Nu am fost la terapeut. Dar am avut convers...

Episodul 2: Nu Spun... Că Mi-e Dor de Mine

— despre identitate, algoritmi și absența de sine într-o lume hiperconectată Mi-e dor de mine. Nu de mine cel idealizat, cel pe care l-am proiectat în fața celorlalți ca să fiu acceptat, ci de mine cel real, imperfect, viu, spontan. Mi-e dor de mine cel care nu se temea să fie ridicol, care nu-și calcula fiecare gest în funcție de reacțiile celorlalți, care nu trăia cu senzația că e mereu în direct, mereu în vizor, mereu în comparație. Mi-e dor de mine înainte ca algoritmii să-mi spună ce să simt. Înainte ca fiecare gând să fie comparat cu ce e viral, ce e acceptabil, ce e „corect”. Înainte ca fiecare emoție să fie filtrată prin grila unei rețele sociale care decide ce e valid și ce e „prea mult”. Înainte ca vulnerabilitatea să devină conținut, iar autenticitatea — strategie de brand personal. Trăim într-o lume în care identitatea e negociabilă. În care ne reinventăm constant, nu din curaj, ci din presiune. În care „cine ești?” a devenit o întrebare de marketing, nu de introspecție. Î...

Episodul 3: Nu spun că mă mint când zic „Sunt Bine”

... despre mecanismele de protecție și aparențele sociale într-o lume care cere funcționalitate. „Sunt bine” a devenit, în timp, o formulă universală, un fel de parolă socială care ne permite să trecem unii pe lângă alții fără să ne atingem cu adevărat. E un cod discret, aproape ceremonial, menit să închidă conversații înainte ca ele să devină incomode, să evite complicațiile care ar putea tulbura ritmul cotidian și să păstreze aparențele unei normalități funcționale. E răspunsul standard la întrebarea „Ce faci?”, chiar și atunci când, în interiorul meu, se desfășoară o furtună tăcută, dar persistentă. Nu e o minciună în sensul clasic al cuvântului, ci mai degrabă o mască de protecție, purtată nu din ipocrizie, ci dintr-o nevoie profundă de supraviețuire emoțională. Trăim într-o epocă în care funcționalitatea a devenit o virtute supremă. În 2025, lumea pare să ceară de la noi nu doar eficiență, ci și adaptabilitate constantă, capacitatea de a livra rezultate indiferent de context, de a...